SCOALA LUNA DE SUS


      Scolile confesionale

a.        Scoala confesionala ortodoxa


       A fost înfiintata în prima jumatate a secolului al XIX-lea, în timp ce director al scolilor nationale neunite din Ardeal era Moise Fulea (1813-1852) înscriindu-se în rândul scolilor înfiintate prin grija si munca neobosita pentru ridicarea poporului român prin cultura a episcopului Vasile Moga (1810-1845).
       Scolile confesionale ortodoxe au cunoscut o mare înflorire sub arhipastorirea lui Andrei Saguna.
       Cladirea Scolii din Lona avea trei încaperi - o "sala pentru învatamânt" si doua camere pentru locuinta învatatorului , a fost renovata în 1899 si 1912 sub conducerea administratorului parohial Vasile Lapuste, parohul din Finisel. Materiarul de constructie era piatra de râu, tavanul era din lemn, iar acoperisul din sindrila.
       În anul 1927 cladirea era aproape complet distrusa, nu mai fusese folosita din 1907. O parte din materialul din care a fost construita  s-a  mai  putut vinde la licitatie. La propunerea Consiliului Parohial, cu acordul credinciosilor scoala a fost demolata.
       "Motive:         1. casa este în calea bisericii.
2. este foarte rea.
3. n-are usi, feresti, zidurile distruse de inundatie; fara padiment, absolut inlocuibila."  
       Scoala confesionala ortodoxa din Lona este vizitata sâmbata 10 mai 1857 de cunoscutul naturalist dr. Pavel Vasici, consilierul regal al Scolilor confesionale româno-ortodoxe din Transilvania, a fost redactor la Telegraful Român (1853-1856).

       Sunt cunoscute numele a doar doi învatatori confesionali:


- Stefan Prodan  si Filimon Ignat.
       Actele despre functionarea scolii confesionale s-au pierdut în timpul revolutiei de la 1848-1849 din Transilvania când o parte a credinciosilor ortodocsi din localitate în frunte cu preotul lor Toma Stan s-au refugiat în munti, iar alti s-au înrolat în armata lui Avram Iancu. Din pacate nu s-au pastrat în Arhiva Parohiei Ortodoxe Luna de Sus nici un fel de documente scolare, nici dupa 1848. Astfel nu cunoastem cu exactitate numarul de elevi care frecventau aceasta scoala sau dinamica populatiei scolare de-a lungul existentei acestei institutii. Cunoscând numarul locuitorilor români ortodocsi ai satului în secolul al XIX-lea si începutul secolului XX putem estima ca numarul elevilor varia între 30 si 60 anual. Într-un tabel continând numele elevilor care au acumulat absente întocmit la 30 noiembrie 1888 apar înscrisi  37 elevi.
       În 1854 scolile confesionale (poporale) aveau 3 clase normale cu 6 despartaminte, iar planul de învatamânt era urmatorul:
A)        Pentru clasa normala I:
a)        I. Despartire (începatori):Abecedarul;Bucoavna;Scrierea;Cântarea;
b)        II. Despartire (cetitori):Istoria biblica de rost;Ceaslovul si Bucoavna;Datorintele supusilor de rost;Scrierea;Cântarea.
B)        Pentru clasa normala II:
a)        I. Despartire:Urmarea Ceaslovului;Catihisul mic de rost;Aritmetica de rost;Gramatica româna de rost;Urmarea datorintelor supusilor;Scrierea;Cântarea.
b)        II. Despartire:Urmarea catihisuluiUrmarea aritmeticii;Urmarea gramaticii românesti;Repetirea cartii întregi despre Datorintele supusilor;Abecedarul nemtesc;Scrierea;Cântarea.
c)        Pentru clasa normala III:
a)        I. Despartire:Urmarea catihisului;Gramatica româneasca cu contepturi;Gramatica nemteasca;Urmarea aritmeticii;Geografia;Istoria.
b)        Despartire:Repetirea catihisului întreg;Gramatica româneasca cu contepturi;Gramatica nemteasca;Urmarea aritmeticii;Urmarea geografiei;Urmarea istoriei.

Conform Legii 38/1868, initiata de baronul Ötvös Jozsef, ministrul Instructiunii si Cultelor din Ungaria scolile poporale ale tuturor confesiunilor erau împartite în doua cicluri
- cursul obisnuit cu 6 clase, de la 6 la 12 ani.
                               - scoala de repetitie de la 12 la 15 ani.
       Aceasta lege a deschis perspectiva amestecului Statului austro-ungar în problemele scolilor confesionale românesti.
           Disciplinele de învatamânt, în 1869 erau :
-        Religia ;
-        Citirea ;
-        Scrierea ;
-        Abecedarul românesc ;
-        Abecedarul unguresc ;
-        Gramatica româneasca ;
-        Gramatica ungureasca, ultimele 6 grupate în 1882 în doua discipline : Limba materna si Limba maghiara ;
-        Fizica si istoria naturala, din 1882 Stiinte naturale ;
-        Geografia si istoria patriei ;
-        Exerecitii de câmp si gradinarit, din 1903 Exercitii practice economice ;
-        Scurta cunoastere a drepturilor si îndatoririlor civile, numita din 1903 Constitutie.
-        Cântare , înlocuita în 1882 cu Dexteritati tehnice,care cuprindea: Cântare, desen si lucrumanual,din 1903 apar separat ;
-        Comput, numit din 1903 Aritmetica si geometrie ;
-        Exercitii corporale, din 1882 Gimnastica.
       Limba de predare în aceste scoli era limba materna a elevilor.
       Toate manualele, mai ales cele de citire si istorie urmareau sa imprime în sufletul copiilor ideea de unitate etnica, lingvistica si culturala a tuturor românilor.
       În 1879 si în Scoala confesionala ortodoxa din Lona Saseasca a fost introdus studiul limbii maghiare conform Legii 18/1879 elaborata de Trefort Agoston, care prevedea introducerea obligatorie a limbii maghiare în scolile pedagogice si poporale românesti, cu obligatia ca toti învatatorii sa cunoasca limba maghiara (daca nu o cunosteau trebuia sa o învete în decurs de 4 ani).
       Toti învatatorii confesionali,care au intrat în functie dupa 1872 erau obligati sa dea examene la limba maghiara. În 1883 se organizau cursuri de vara pentru învatarea limbii maghiare la Preparandia de Stat din Cluj.
       
       Consiliul Parohial avea dreptul sa scuteasca de la frecventarea scolii pentru defecte permanente (orbi, surzi, muti, schilozi de ambele picioare, dementi) sau defecte transitorice (slabiciune corporala, boli organice învechite sau boli contagioase), la cererea parintilor pe baza unui certificat de la medic.
       Fiecare an scolar se încheia cu un examen public, care avea loc în lunile mai-iunie, la care examinator era protopopul locului sau un delegat al acestuia:
spese de drum".
       Calificativele acordate erau : foarte bine, bine, îndestulator, neîndestulator.
       Preotul-paroh Vasile Metea a fost somat în repetate rânduri de catre groful Beldi Ákos,  inspector scolar al judetului Cluj sa închida scoala confesionala si sa-i determine pe credinciosi sa-si înscrie copiii la scoala maghiara de stat.
       Legea 27/1907 initiata de ministrul Cultelor si Instructiunii, contele Appony Albert prevedea ca salariul minim al unui învatator confesional sa fie de 1.000 de coroane pe an, la care se adauga un spor din 5 în 5 ani de activitate (gradatie), adica acelasi salar pe care îl aveau învatatorii de la scolile de stat.
       Comunitatea ortodoxa româna din Lona nu putea asigura aceasta suma, în consecinta Scoala confesionala îsi înceteaza existenta numarându-se între cele 420 de scoli românesti desfiintate în perioada 1907-1910.
       Dupa acest an elevii români au fost obligati sa urmeze scoala maghiara de stat, pâna în 1919, la care doar disciplina Religie era predata de preotul-paroh în limba româna.

b) Scoala confesionala reformata*


       A fost înfiintata în anul 1730. Trebuie pomenite numele a 3 episcopi din prima jumatate a secolului al XVIII-lea, care au pus bazele scolii si au ajutat la bunul mers al ei în primii ani: Bonyhai Simon. György (1723-1737), Szigeti Gyula István (1737-1740) si Deáki Filep József (1740-1748).
Aceasta scoala era sustinuta si îndrumata de Parohia Reformata
si forurile ei superioare.
       Cunoastem numele a 17 învatatori confesionali, sau directori (rectori) ai acestei scoli.
1.        Pataki Dániel
2.        Lisznyai Samuel.
3.        Bányai Sámuel
4.        Péter István".
5.        Lászlo Jozsef,
6.        Járfás István
7.        Szabo Miklos,
8.        Ladány István
9.         Intze Sámuel.
10.        Sofalvi János
11.         Gurzo István
12.         Jakab Zsigmond
13.         Kelemen Ferencz
14.         Szasz Janos.
15.         Szász Sándor
16.         Benedek Zoltán.
Învatatorul era ales de comunitatea reformata în ziua Sf. Gheorghe (24 aprilie) de obicei pentru 1-2, cel mult 3 ani. Odata pe an avea loc o inspectie si se hotara mentinerea lui tinând cont de comportare si modul de predare.
       Acesti învatatori erau studenti ai Colegiului Reformat din Cluj, care îsi întrerupeau studiile pentru a preda 1-3 ani, dupa care le continuau sau nu.
       Salariul primit de la comunitate era mic, dar învatatorul confesional era si cantorul bisericii, obtinea venituri si de la înmormântari, primea si teren arabil si fânat.
       Legea 27/1907 prevedea ca salariul minim al unui învatator confesional sa fie de 1.000 de coroane pe an, la care se adauga un spor din 5 în 5 ani de activitate.

       Cladirea scolii 

       În 1754 era o cladire din lemn, de 11 x 24 stânjeni regali, care continea o sala de clasa si locuinta dascalului. Era situata la est, sud si vest de cimitirul bisericii, în vecinatatea strazii. În 1 septembrie 1805 scoala a fost mistuita de un incendiu, dar a fost refacuta în anul urmator, pastorul Pataki Dániel II obtinând de la Consiliul Eparhial 100 de forinti.
       O noua si frumoasa cladire, din piatra, cu 3 sali pentru cursuri si locuinta pentru învatator a fost construita în 1895, iar din anul urmator a fost preluata de Scoala de stat. Cladirea exista si astazi.

       Numarul elevilor   

În  1791 frecventau scoala doar jumatate dintre copiii care ar fi trebuit sa o urmeze,in a doua jumatate a secolului al XIX-lea numarul creste progresiv,astfel in 1894 sunt        187  de elevi.
       Scopul scolilor confesionale elementare era cunoasterea de catre copii a scrisului, cititului, cântatului, Religiei, elementelor de baza de aritmetica, istorie, geografie si limba maghiara si a celor necesare pentru traiul în societate.
       Elevii trebuiau sa stie sa citeasca, sa scrie pe tabla si cu penita pe hârtie, sa solfegieze, sa cunoasca fabulele lui Esop, istorioare din Sf. Scriptura pe scurt si povestiri morale sa rosteasca rugaciunile fara carte si sa memoreze catehismul mic, apoi pe cel de la Heidelberg, sa aiba cunostinte de aritmetica - adunare, scadere, înmultire, împartire, regula de trei simpla, cifre romane si arabe - de masurare a pamântului si geografie, precum si principiile economiei agrare.
       Învatamântul se desfasura în limba materna. Orele erau si dimineata si dupa masa.
       În gradina scolii se deprindeau cunostinte practice si utile de agricultura.
       Învatatorul tinea catalogul clasei.
       Potrivit Legii 38/1968 scolile confesionale erau împartite în doua cicluri:
       - clasele I-VI, frecventate de copii între 6 si 12 ani;
       - scoala de repetitie, frecventata de copii între 12 si 15 ani.
       În fiecare an, în 24 aprilie avea loc examenul, care era o serbare, cu prezenta parintilor, iar premiile constau în carti sau bani.
       În timpul perioadei absolutiste Guvernul austriac a luat masuri care sa îngreuneze activitatea scolilor maghiare (1850-1854) si în special a celor ce apartineau confesiunii reformate.
       În timpul dualismului însa învatamântul maghiar de toate gradele din Transilvania a cunoscut o mare înflorire.
       Planul de învatamânt, dupa 1868 era urmatorul:
       - clasa I - citit, scris, exercitiul vorbirii maghiare 11 ore pe saptamâna, matematica 5 ore, cântul 1 ora, gimnastica 1 ora;
       - clasa a II-a        - citit si scris 9 ore, gramatica limbii maghiare 2-5 ore, matematica 5 ore, desen 1 ora, cânt 1 ora, gimnastica 1 ora;
       - clasa a III-a        - la disciplinele din clasa a II-a se adauga geografia 2 ore;
       - clasa a IV-a        - la fel ca si clasa a III-a;
       - clasa a V-a        - la disciplinele din clasele precedente se adauga istoria 3 ore, stiintele naturii 3 ore, fizica 2 ore;
       - clasa a VI-a        - la fel ca si clasa a V-a.
       În fiecare clasa se studia Religia si morala 2 ore saptamânal, iar pentru fete lucrul de mâna. Elementele de gospodarie erau accentuate la scoala de repetitie.
       Numarul orelor pentru clasele I-IV era de 24-25 pe saptamâna, iar pentru clasele V-VI, 26-28 ore.

Scoala cu clasele I-VIII

          Imobilul este cel al fostei scoli confesionale reformate, construit în 1895 si predat statului austro-ungar de Consiliul Parohial cu conditia ca, cantorul bisericii sa fie directorul noii scoli de stat cu predare în limba maghiara. Scoala a functionat în acest regim în perioada 1896-1919, se numea Állami elemi és gazdasági ismétlö iskola.
       Între 1919-1935 a fost o singura scoala de stat cu sectiile româna si maghiara pentru clasele I-IV, iar clasele V-VII erau împreuna, studiindu-se numai în limba româna.
       Între 1935-1940 a functionat o singura sectie, cea româna, unde învatau toti elevii indiferent de etnie. Copiii maghiari aveau în plus si ore de limba materna.
       Între 1940-1944 a fost numai sectie maghiara.
       În perioada 1944-1956 au functionat în acelasi imobil doua scoli separate româna si maghiara cu conduceri diferite, Scoala primara de stat româna si maghiara. În aceasta perioada învatamântul era simultan. În 1956 are loc unificarea scolii.
       Din 1950 pâna în 1958/1959 nu a functionat ciclul gimnazial. Se numea Scoala elementara de 4 ani. În aceasta perioada clasele V-VII erau urmate de absolventii scolii primare cu clasele I-IV din Luna de Sus, români si maghiari la scolile din Floresti sau Gilau (aici exista si un internat). Între 1970-1989 la Scoal Generala "Gheorghe Sincai" din Floresti a functionat si clasa a IX-a, frecventata si de câtiva elevi din Luna de Sus.
       Din 1959 pâna în 2004 elevii din Stolna urmeaza la scoala din Luna de Sus-numita Scoala generala de 7(8) ani, apoi Scoala generala si dupa 1989 Scoala cu clasele I-VIII- clasele gimnaziale (V-VII si din 1964, V-VIII), iar din anii '70 pâna în 2001 si elevii maghiari din Floresti. Din anul scolar 2005/2006 câtiva elevi maghiari din Gilau urmeaza clasele gimnaziale la Luna de Sus.
          Cadrele didactice de la ambele sectii au tinut cursuri de alfabetizare de doua-trei ori pe saptamâna, dupa amiaza, în doua serii; în anii 1948-1956 si în anii 1968-1978. Dupa unele surse este vorba despre 122  persoane care au beneficiat de aceste cursuri.
       În perioada interbelica pe lânga fiecare scoala activa un Comitet scolar.
-                Comitetul scolar din Luna de Sus a luat fiinta în 1924 (cf. Ordinului Ministrului Instructiunii nr. 32.428/1921). Aceste comitete erau formate din primar, directorul scolii, preoti si alti 3-4 membri dintre sateni si se ocupa cu probleme de ordin administrativ-gospodaresc, îngrijindu-se de întretinerea scolii si asigurând mijloacele necesare functionarii ei. În acelasi an, 1924, Primaria comunei aloca suma de 6000 de lei pentru repararea scolii .
       Sub conducerea si îndrumarea acestuia s-a edificat o noua aripa a scolii în 1936. Investitia a fost de 349. 630 lei. Comitetul scolar din Lona a obtinut de la Prefectura 23.000 lei în numerar si 13.500 lei în materiale. Primaria comunei - condusa în aceasta perioada de Vasile Iepure - a contribuit cu 165.130 lei în numerar si 68.000 lei în materiale, iar valoarea muncii prestate a fost de 80.000 lei.  În 11 octombrie 1936 are loc sfintirea noii cladiri, slujind preotii Ioan Stanescu, Cornel Buzura, Virgil Pasca, Traian Mocanu, Vasile Lapuste si Ioan Radu, în prezenta autoritatilor locale.
           În timpul celui de-al doilea razboi mondial au fost distruse: acoperisul, usile, ferestrele si mobilierul scolii,"archiva si registrele acestei scoli, precum si biblioteca au fost distuse complectamente."  Au fost necesare reparatii în valoare de 70.000 lei. În aceasta perioada se foloseau 5 sali pentru învatamânt, 3 camere si o bucatarie -locuinta pentru director si o cancelarie. În anul 1948 are loc o renovare a cladirii.
       Cladirea noua cu doua nivele a fost ridicata în 1969, în timpul directoratului prof. Ioana Mugioiu, cu sprijinul primarului Dumitru Crisan.
           Primul imobil din Lona care a beneficiat de gaz metan, în 1997 este cel al scolii. existand în ficare clasa sobe  de teracota. Înainte de acest an, pentru încalzire se foloseau lemne, existând în curtea scolii o magazie pentru depozitarea lor.
           În anul 2005, dupa introducerea apei potabile au fost construite grupuri sanitare moderne.
           Datorita spatiului insuficient procesul de învatamânt se desfasoara in doua schimburi, cu clasele I-IV dupa amiaza. Exista un proiect de supraetajare a imobilului existent, dar finantarea nu este asigurata.
          În septembrie 2007 au avut loc lucrari de reabilitare termica: montare de geamuri termopan si convectoare în toate încaperile, din fonduri guvernamentale.

       Scoala dispune de o biblioteca, dotata cu peste 3.000 de volume, un laborator de informatica, altul de fizica-chimie si biologie, sala de sport si  alte 7 sali de clasa, directiune, cancelarie, arhiva, cu suprafata totala de aproximativ 700 mp. Exista 16 calculatoare, 3 imprimante, 2 copiatoare, 6 echipamente audio-vizuale: TV, video-recorder, retro-proiector, sisteme audio, 4 teacher demonstrative sets si o mica colectie etnografica.
           În perioada 1960-1989 scoala avea o gradina în spatele curtii si un lot didactic experimental de circa 500 mp, în locul numit Pietrar, în zona magaziei CAP, unde elevii întreprindeau lucrari practice sub îndrumarea profesorilor de Agricultura. secti
          Efectivele de elevi erau         in anul scolar 2007-2008  urmatoarele-: 154 elevi, dintre care        -  sectia româna - ciclul primar 23,
                                                              - ciclul gimnazial 32,  total   55,
                                          -  sectia maghiara - ciclul primar 48,
                                                               - ciclul gimnazial 51, total   99,
                                          -  65 prescolari, sectia româna 25,      sectia maghiara 40.

          Datorita numarului redus de elevi clasele I-III si II-IV sunt simultane, la sectia româna. Au existat clase simultane si la sectia maghiara, înainte de 1956, între 1991-1996, dar si la ciclul gimnazial. Pâna în 1912, la scoala maghiara de stat era un singur învatator pentru toate clasele
       
ORGANIGRAMA INSTITUTIEI
In momentul de fata sunt 6 invatatoare   (2 institutoare) si 19 profesori,fiecare catedra fiind ocupata de personal cu studii de specialitate. Sunt 4 învatatoare titulare si 2 suplinitoare calificate, dintre acestea 3 au obtinut definitivatul în învatamânt, iar 3 gradul II, una are studii superioare, una studii superioare de scurta durata, una studii postliceale, iar trei studii medii. O învatatoare titulara (institutoare) are catedra rezervata, are studii superioare de scurta durata si gradul didactic II, iar alta, cu studii medii si definitivat în învatamânt este detasata în interesul serviciului în judet. Dintre cei 19 profesori ,10 sunt titulari (2 cu baza la Scoala Floresti), 9 suplinitori calificati. 9 au obtinut definitivatul în învatamânt, 3 gradul didactic II, iar 2 gradul didactic I, 18 au studii superioare si unul studii superioare de scurta durata. O profesoara titulara cu definitivat are catedra rezervata, iar alta cu gradul II este cu cumul din alta unitate.                                                     
               În perioada 1959-1995  e desfiintata ,atorita numarului redus de elev,functia de director adjunct.
       Scoala are cod SIREUS 12043980 si cod SIRUTA 57724.
             În perioada 1950-2005 întreaga activitate didactica de pe raza comunei Floresti a fost coordonata de directorul Scolii generale din Floresti.
             Din anul scolar 2004-2005 s-a trecut la descentralizare financiara si administrativa, potrivit Legii 354/2004, pentru modificarea Legii 84/1995, legea învatamântului. Consiliul de administratie al scolii este format din:
- prof. Violeta-Ortensia Ilea-Bonda - presedinte,
- prof. Daniela-Rodica Briciu, reprezentant al cadrelor didactice,
- prof. Ionela-Carmen Chifor, reprezentant al cadrelor didactice,
- prof. Albert Tibor, reprezentant al Consiliului Local,
- viceprimar Tohotni Judit, reprezentant al primarului,
- prof. Albert Hajnalka, reprezentant al învatamântului primar,
- Elvira Capusan (înlocuita dupa pensionare cu Maria-Monica Farcas, apoi Laszlo-Csurbiro Csilla), reprezentant al învatamântului prescolar,
- prof. Dorina-Aurelia Chifor, reprezentant al parintilor,
- ing. Albert Zoltan, reprezentant al agentilor economici.
                  În organigrama exista 1/2 norma bibliotecar si 1/4 norma contabil, desi nu sunt ocupate. Sarcinile legate de aceste posturi sunt îndeplinite de Toth Hajnal, respectiv Maria Coman de la Scoala "Gheorghe Sincai" Floresti.
                 Numarul mic de cadre didactice nu permite organizarea pe catedre, exista 4 comisii metodice mixte : cea a învatatoarelor, a dirigintilor, pentru matematica si stiinte, respectiv pentru discipline socio-umaniste.
                Scoala este inclusa de Inspectoratul Scolar Judetean Cluj în zona Huedin, coordonata de prof. Sorin-Constantin Ban, inspector teritorial pentru dezvoltare institutionala. Consilier scolar este psiholog dr. Ioan Dolean, cu cabinet la Scoala "Iuliu Hatieganu" din Cluj-Napoca.
                 Responsabil cu formarea continua în scoala este prof. Ionela-Carmen Chifor.
                 Din anul 2001 exista un parteneriat între Scoala din Luna de Sus si Scoala cu clasele I-VIII nr.20 din Cluj-Napoca, în cadrul unui program de activitati cultural artistice intitulat Copilarie pe portativ.
                 În anul 2005 s-au semnat protocoale de parteneriat cu parohiile ortodoxa si reformata din localitate, cu care colaboreaza din 1990. Preotii nu lipsesc de la festivitatile de deschidere sau încheiere a anului scolar, cu rugaciuni si alocutiuni. Elevii sunt prezenti la sarbatorirea zilei eroilor-Înaltarea Domnului în biserica ortodoxa, organizând mici serbari, însotiti de dascalii lor, unii rostind frumoase discursuri,cum a fost cel al prof. Victoria Bagut de la 1 iunie 2006. De asemenea nu lipsesc de la manifestarile organizate cu diferite ocazii în biserica reformata elevii sectiei maghiare. Prof.Cristian-Gelu Persa îi initiaza pe elevi în arta pictarii icoanelor pe sticla.
               Elevi ai scolii din Lona participa la etapa locala a olimpiadelor scolare la diferite discipline, dar si la alte concursuri, cum ar fi cele de ecologie. Scoala cu clasele I-VIII din Luna de Sus este una dintre cele 8 centre din judet care organizeaza anual, începând cu 2003 etapa locala a olimpiadei de limba si literatura maghiara "Mikes Kelemen", având ca unitati arondate: Scoala cu clasele I-VIII "Borbély Jozsef" Savadisla, Liceul "Voievodul Gelu" Gilau si Scoala cu clasele I-VIII Capusu Mare (profesorii de limba si literatura maghiara ai acestor scoli constituie un cerc pedagogic). Din 1997 scoala din Lona organizeaza si concursul de cultivare a limbii si ortografie maghiara "Aranka György", faza locala, participând elevii acelorasi scoli.
               Barazsuly Viktoria participa în februarie 2004 (clasa a IV-a), la concursul, obtinând premiul III, iar în anul scolar 2005-2006 obtine premiul I la faza judeteana a olimpiadei de religie reformata si participa si la faza nationala.
                De asemenea Albert Noemi, fiica prof. Albert Tibor a obtinut la olimpiada de limba si literatura maghiara "Mikes Kelemen", locul I la etapa judeteana si mentiune la etapa nationala, desfasurata la Bistrita, în 2006(clasa a VIII-a).
                În perioada 1990-1996 a existat un grup de cercetasi, numit Rákoczi, compus din elevi ai Scolii-sectia maghiara, condus de prof. Albert Tibor. Acesta organiza diferite drumetii, excursii, tabere în tara si strainatate (Ungaria), colaborând cu grupuri similare ale Liceelor "Báthory","Brassai" sau altor scoli din municipiul Cluj-Napoca.
                 
   

Director:
Prof. Violeta -Ortensia   Ilea-Bonda
Cadre didactice:
Profesori:
     -   Ramona Madaras, limba si literatura româna,
     -   Daniela-Rodica Briciu, matematica,
     -   Fülöp Paraschiva, matematica,
     -   Ilonca Mariana, fizica si chimie,
     -   Ionela-Carmen Chifor, limba engleza,
     -   Albert Tibor, limba si literatura maghiara,
-        Dorina-Aurelia Chifor, fizica si biologie, secretara,
-        Molnár Katalin, biologie,
-        Marius-Vasile Oprita, istorie,
-        Ileana Gosa, geografie,
-        Szallos István  istorie-geografie, cultura civica
-        Cristian-Gelu Persa, religie ortodoxa
-        Mihaela Zota, religie ortodoxa,
-        Szöllösi Etelka, religie reformata,
-        Dorina-Maria Cadis, limba franceza,
-         Monica Scripet, limba si literatura   româna,
-        Popovici Zsofia-Margit, educatie muzicala,
-        Moldvai István, educatie fizica
Învatatoare:Abert Hajnalka,
Mihaela-Laura Grumazescu.
Laura-Viorica Tinca,
Rácz Enikö,
Fodor Andrea-Emese.
Tulogdi Gabriella.

Personal administrativ:

                     Gradinita cu program normal


          Abia în anul 1960- dupa ce a functionat o gradinita sezoniera în anii 1949-1950- a fost înfiintata gradinita în Luna de Sus, frecventata de copii români si unguri în comun, în aceeasi grupa, iar din 1964 - ea are doua sectii: româna si maghiara. La început si-a desfasurat activitatea în cladirea scolii, timp de doi ani.
       Imobilul în care functioneaza acum dateaza din secolul al XIX-lea, probabil din anul 1892 (este fosta locuinta de serviciu a notarului comunal, în care a functionat dispensarul satesc înainte de 1962) având 3 sali (75 mp.), suprafata totala de circa 120 mp. Primele dotari cu mobilier s-au facut cu contributia parintilor.
         Din 1997 a fost introdus gazul metan. În anul 2005 au fost construite grupuri sanitare moderne, fiind introdusa si apa de la retea.
          În anul 1994 gradinita a primit o donatie din partea comunitatii din Alblaserdam (Olanda), constând în: sisteme audio (radio, pick-up), proiector, mobilier scolar, jucarii.
                În prezent sunt înscrisi la gradinita  -  65 prescolari,
                                            sectia româna 25,
                                            sectia maghiara 40.

       Sunt încadrate 3 educatoare (2 institutoare). Una este titulara, iar doua suplinitoare calificate, dintre acestea una a obtinut definitivatul în învatamânt, iar doua sunt debutante, doua au studii superioare, iar una studii superioare de scurta durata. Doua educatoare titulare- una cu definitivat si cealalta cu gradul II- au catedra rezervata. Exista constituita o comisie metodica a educatoarelor.
          La sectia româna este o singura grupa mixta, iar la sectia maghiara doua grupe: mica-mijlocie si mare-mare/pregatitoare (din 1971).
           Unitatea de învatamânt cu personalitate juridica de care apartine gradinita este Scoala cu clasele I-VIII din Luna de Sus. Din 1959 pâna în 2005, gradinita avea conducere proprie si se afla sub coordonarea directorului de la scoala Floresti. S-a numit la început Gradinita sezoniera, între 1975-1990 Gradinita sateasca, iar apoi Gradinita cu program normal.
Educatoare:
Maria Bruma
     -      Lászlo-Csurbiro Csilla
Gyurka Izabella-Katalin

Personal administrativ:
  Florica Dreve    
Pentru realizarea acestei pagini , adresam multumiri Dl. Dr.Dacian But Capusan, autor al lucrarii  Luna de Sus. Monografie  Istorica,Ed . Eikon. Cluj-Napoca , 2003